Judeţul Bucureşti

Potrivit Constitutiei României(capitolul organizare administrativă), ţara noastră are “41 de judeţe plus municipiul-capitală Bucureşti, care are un statut similar cu acela de judeţ”. Altfel nu ar fi existat Prefectura şi prefectul Bucureştiului, aşa că titlul acestui articol este corect. Şi fiindcă anual fac câte 2 – 3 vizite în scop turistic aici în Bucureşti, am considerat că ar fi frumos din partea mea să vă ofer şi dumneavoastră câteva informaţii despre ce puteţi vizita şi admira în … judeţul Bucureşti.

Istoricii ne arată că rezultatele cercetărilor arheologice atestă că teritoriul pe care se află astăzi Bucureştiul a fost locuit neîntrerupt încă din epoca paleolitică (aşchii tăioase din cremene, un „nucleu” de silex descoperite pe malul Lacului Fundeni, carierele de nisip din Pantelimon, dealurile de la Mihai-Vodă şi Radu-Vodă ). Totuşi prima atestare documentară certă a Bucureştiului datează încă din anul 1459, atunci când prin hrisovul emis la data de 20 septembrie, domnitorul Ţării Româneşti, Vlad Ţepeş scuteşte de dări şi întăreşte  dreptul de proprietate al unor locuitori din aceste locuri. Acest lucru îl ştim cu toţii fiindcă în 2014 pucureştiul era plin de „555” adică anii care au trecut de la această atestare documentară şi nicidecum promovarea unui nou traseu al R.A.T.B. cum am auzit eu la cineva într-o staţie bucureşteană !

Bucureştiul devine Capitala Ţării Româneşti două secole mai târziu, mai exact în anul 1659  în timpul domniei lui Gheorghe Ghica şi din acest punct începe o perioadă de refacere, afirmare şi de dezvoltare socială şi economică. Este momentul când apar marile hanuri, se ridică biserici, atelierele meşeteşugarilor se grupează pe uliţe separate, cum ar fi: Covaci, Gabroveni, Lipscani, Băcani, Şelari şi altele. Bucureştiul este cel mai accesibil loc din ţara noastră aici ajung trenuri din ORICE municipiu din România, iar rutier autostrăzile A1, A2 şi A3 (deocamdată), au punctual terminus la Bucureşti. Aerian Bucureştiul este deservit de aeroporturile Henry Coandă (Otopeni) şi Traian Vuia (Băneasa). În continuare există discuţii avansate şi serioase de realizarea canalului navigabil Dunăre – Bucureşti şi când acesta va fi realizat accesibilitatea Bucureştiului va fi totală (zic eu).

ŞTIU, îmi veţi spune că sunt informaţii pe care le puteţi găsi şi singuri în mediul online, aşa că îmi voi lua permisiunea să vă aduc direct în zilele noastre şi să vă ofer o listă cu doar câteva din obiectivele turistice, pe care TREBUIE să le vizitaţi atunci când ajungeţi aici în Bucureşti:

·                     Ateneul Român o bijuterie arhitectonică ce a fost construită între 1886 – 1888 prin subscripţie naţională;

·                     Palatul Parlamentului sau Casa Poporului, a doua clădire ca dimensiuni din lume (după clădirea Pentagonului);

·                     Muzeul Naţional al Satului - Dimitrie Gusti, o spectaculoasă incursiune în istoria şi tradiţia românilor;

·                     Mânăstirea Stavropoleos, o splendidă ctitorie a unui călugăr grec  (Ioanichie Stratonikeas), datată 1724;

·                     Calea Victoriei, cea mai spectaculoasă arteră de promenadă a Bucureştiului, unde clădirile istorice alternează cu magazine de lux;

·                     Parcul Herăstrău, cu cele 110 ha. ale sale + alte 74 lacul, o oază de linişte şi relaxare într-o metropolă aglomerată;

·                     Muzeul Naţional Cotroceni, care fiind şi parte componentă a reşedinţei preşedintelui României, se vizitează cu programare;

·                     Caru’ cu bere, ridicat între 1875 – 1892 este în continuare, cel mai celebru local din tot Bucureştiul;

·                     Muzeul Naţional de Istorie a României, care este adăpostit de Palatul Poştelor ridicat între anii 1894 – 1899;

·                     Palatul CEC, construit între anii 1897 – 1900 îşi păstrează de la sfârşitul secolului al XIX-lea arhitectura sa impresionantă;

·                     Muzeul Naţional de Artă găzduit de superba clădire a Palatului Regal care a fost construit între anii 1930 – 1937;

·                     Biserica Kretzulescu ctitorită între anii 1720 – 1722 de către marele logofăt Iordache Kretzulescul şi soţia sa Safta;

·                     Grădina Cişmigiu, amenajată începând cu anul 1847, o explozie de culoare întinsă pe 16 ha. în plin centrul Bucureştiului;

·                     Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa, înfiinţat în anul 1834, la iniţiativa Marelui Ban Mihalache Ghica;

·                     Grădina Botanică, întinsă pe 17,5 ha înfiinţată în anul 1860 din timpul domniei lui A. I. Cuza;

Fără nici un dubiu că această listă este enormă şi ţine de preferinţele fiecăruia dintre noi, dar fiindcă aşa cum spuneau şi înaintaşii noştri: “de gustibus non est disputandum” nici eu nu voi mări această listă cu obiectivele turistice din judeţul Bucureşti ci am să vă spun când este momentul cel mai bun când puteţi vizita capitala. Vizitaţi Bucureştiul iarna, atunci când milioanele de luminiţe de sărbători creează o atmosferă feerică, vizitaţi Bucureştiul primăvara, atunci când parcurile se umplu de verde şi milioane de flori colorate, vizitaţi Bucureştiul vara atunci când fântânile arteziene merg din plin creând un spectacol acvatic, vizitaţi Bucureştiul toamna atunci când au loc festivalurile, târgurile şi expoziţiile internaţionale cu tradiţie, într-un

cuvânt vizitaţi Bucureştiul ORICÂND este foarte posibil să ne întâlnim acolo !!!

CĂRŢILE PLOIEŞTIULUI

Când începi un proiect, fie el online sau offline, o faci cu  un scop declarat  să realizezi un profit, în scop şcolar sau din pasiune. Atunci când pui pasiune, nu o să-ţi dai seama că ideea propusă de tine, reprezintă acel ceva pe care multă lume îl căuta  de vreme îndelungată. Cam aşa s-a întâmplat şi cu proiectul iniţiat de mine şi pe care l-am intitulat  CĂRŢILE PLOIEŞTIULUI şi fiindcă deja observ că v-am stârnit curiozitatea permiteţi-mi să vă povestesc şi dumneavoastră câteva dintre ideile şi aspectele care au stat la baza elaborării acestui proiect.

Totul a început odată cu dragostea pentru oraşul meu, Ploieşti şi cu dorinţa mea de a afla cât mai multe despre istoria Ploieştiului. Bineînţeles că există Internetul ca sursă validă, de informare, însă şi Internetul s-a informat la vremea lui din cărţi, aşa că am început să împrumut cărţi despre Ploieşti şi să le citesc. Totuşi partea rea când împrumuţi cărţi este că proprietarul le vrea înapoi repede şi cititul este, cumva „la normă” şi trebuie să citeşti şi atunci când nu ai chef, aşa că mi-am zis că trebuie să am CARTEA MEA. Şi am zis aşa o dată, de două ori, de trei ori până m-am trezit că am câteva zeci de cărţi despre Ploieşti şi fiindcă toată lumea se minuna de câte cărţi, despre oraşul Ploieşti, există am decis să fac un blog, pe care l-am numit simplu CĂRŢILE PLOIEŞTIULUI. Am început să scanez coperta 1, a fiecărei cărţi şi să adaug o scurtă prezentare (chiar dacă unii spuneau că recenzie amplă ar fi fost mai potrivită !) şi uite aşa carte cu carte, postare cu postare blogul meu a început  să adune vizitatori, comentarii şi admiratori. Am cunoscut chiar şi pe autorii, unor cărţi din colecţia mea, alţii mi-au donat cărţi de-ale lor pentru colecţia mea.

Una peste alta, pot să mă laud că pasiunea, proiectul şi blogul meu CĂRŢILE PLOIEŞTIULUI are succes şi zeci de mii de vizitatori din toate colţurile planetei (ştiu asta fiindcă am instalat un COUNTERFLAGS), cine ştie poate că şi widgetul de traducere i-a ajutat să înţeleagă despre ce este vorba în blog. Însă (conform statisticilor blogului), cel mai  mare impact îl au postările cu … „cărţi gratis”, în fapt cărţi în format pdf pe care vizitatorul blogului le poate citi online sau le poate printa pentru a le avea şi în format fizic.

Şi fiindcă prima sursă de trafic a blogului este Facebook, am decis că este obligatoriu să îi  fac Pagină oficială, pentru ca cititorii fideli ai proiectului meu să  fie în permanenţă la curent cu noutăţile acestui blog, când  spun „noutăţi” nu mă refer neapărat la apariţii editoriale din anul în curs ci la cărţi  care ajung în colecţia mea şi pe care le-am citit. Fiindcă acum am în CĂRŢILE PLOIEŞTIULUI cărţi din anul 1899 până în 2017, despre Ploieşti, despre clădiri sau personalităţi ploieştene.

Cum necum subsemnatul ţine să vă asigure de faptul că veţi auzi din ce în ce mai multe despre proiectul CĂRŢILE PLOIEŞTIULUI şi că sfatul meu  este să rămâneţi aproape.